„Nu există nici o lucrare (monografie, dicționar, studiu) care să se prevaleze de un topos "sătmărean" și să reliefeze identitatea culturală a acestui ținut de graniță în întregul ei. lată un motiv, și riu singurul, pentru care elaborarea acestui dicționar nu s-a făcut fără dificultăți. lnceputurile culturii și scrisului sătmărean reclamă o întoarcere în timp, în care criteriile valorice au alte valențe. Recunoaștem că "postmodernitatea" din jurul nostru ne-a privit mereu peste umăr dînd, nu o dată, cu tifla paginilor colbuite de vreme. Ne-ar fi tentat mai mult o perspectivă analitică a mentalităților și interferențelor culturale decît cea de reconstituire istorică; ne-am fi dorit să trecem cu ușurință, printr-o apăsare de tastă a computerului de la o fișă la alta. Dar zona sătmăreană, magnitudinile ei cultural-spirituale, nu este fișată. Deocamdată trebuie coborît în bibliotecile teologice (se va vedea pe parcurs din ce cauză) din Oradea, Cluj, Blaj, Beiuș pentru a inventaria referințele culturale "din părțile sătmărene" (acest subtitlu era adesea prezent în revista Familia din Oradea Mare).