Cartea analizează evoluția și aplicarea diferitelor politici, nu doar de către instituțiile Uniunii Europene, ci și de către statele membre. Autorii subliniază, în special, că „lipsa armonizării fiscale și sociale dăunează pieței unice, favorizând relocările către statele membre unde presiunea socială este mai redusă și salariile sunt mai mici.” De asemenea, ei evidențiază că realizarea unor politici precum cele din domeniul Energiei și al Apărării impune luarea în considerare a eterogenității componentelor Uniunii. În consecință, crearea unei Europe „cu geometrie variabilă” reprezintă cea mai potrivită soluție pentru o Uniune Europeană care s-a extins prea repede.