Lucrarea Despre muzeele sătești a lui Grigore Antipa a fost publicată ca extras din revista Căminul Cultural, sub egida Fundației Regale „Principele Carol” în București, 1935. Conferința a fost prezentată în cadrul cursului de îndrumare pentru conducătorii căminelor culturale, organizat de Fundația Regală „Principele Carol” în vara anului 1934, la Breaza de Sus.
Grigore Antipa susține în această conferință importanța muzeelor sătești ca instrumente de educație și cultură pentru populația rurală. El subliniază rolul acestora în ridicarea nivelului intelectual al sătenilor, argumentând că muzeele nu ar trebui să fie simple colecții de obiecte disparate, ci instituții organizate cu scop educativ, adaptate nevoilor locale. Antipa analizează impactul muzeelor asupra dezvoltării culturale, sociale și economice a satelor, propunând principii de organizare și gestionare eficiente. De asemenea, identifică dificultățile întâmpinate în procesul de înființare și funcționare a acestora, punând accent pe necesitatea unui plan bine structurat și adaptat realităților locale.
Grigore Antipa (1867–1944) a fost un renumit biolog, ecologist și muzeolog român. În calitate de director al Muzeului Național de Istorie Naturală, pe care l-a condus timp de peste patru decenii, a introdus inovatoare diorame biologice, revoluționând muzeologia internațională. Antipa a avut o contribuție majoră în hidrobiologie, administrarea pescăriilor și studiul ecosistemelor acvatice din România. De asemenea, a fost un promotor al educației științifice, militând pentru răspândirea cunoștințelor în rândul populației rurale, aspect evidențiat și în această lucrare despre muzeele sătești.