Orașul Babadag se află la răspântia întâlnirii a două comunități, cea română și cea a turcilor veniți din Anatolia, care împreună au creat un concept comun bazat pe relații interumane de respect, încredere, ospitalitate și bună vecinătate, sub spiritul lui Sarî Saltuk Baba, derviș musulman despre care turcologul francez Jean Deny apreciază pe bună dreptate că aparține, deopotrivă, de soborul sfinților musulmani și de cel al sfinților creștini.
Pentru cei de religie musulmană din Dobrogea și mai ales pentru etnia turcă, orașul Babadag reprezintă Mecca spirituală și istorică, numele ei fiind legat de momentul descălecării lor pe acest pământ și al așezării de mai târziu al turcilor osmanlâi veniți din Balcani și Anatolia, precum și actele de noblețe și credință transmise de acest erou legendar, Sarî Saltuk, daruri lăsate de Allah și transmise din generație în generație.
Cartea jurnalistului și scriitorului turc Șefik Kantar oferă prilejul de a face o incursiune, fie ea și succintă, pe firul desprins din caierul de legendă și adevăr al unei personalități marcante a Islamului Turc de factură sufită, care poartă cu el, peste timp, nestemata iubirii ca o desăvârșire umană. Cartea Sarî Saltuk Baba. Un sfânt musulman în Dobrogea este darul scriitorului Șefik Kantar oferit tuturor celor care doresc să cunoască și să desfacă misterele unei culturi despre care se cunoaște prea puțin, al unor enigme uneori controversate, este un abecedar oferit cititorilor de la mic la mare.
Întreaga lucrare este străbătută de spiritul toleranței, însușire pe care fiecare popor trebuie să o aibă pentru a supraviețui și a renaște permanent.
Gülten ABDULA-NAZARE
Ceea ce ni se propune în cartea pe care urmează să o citiți este descoperirea unei personalități a istoriei universale, prea puțin cunoscută, care îmbogățește, alături de figuri mult mai celebre, precum exilatul Ovidiu, Sfântul Andrei, Alexandru cel Mare, hatmanul Mazepa, galeria unor străini care au creat Istorie și care au intrat în contact cu meleagurile noastre, cu locuitorii băștinași, strămoși ai românilor sau chiar români…
Într-un fel, tocmai aura de legendă și de mit care îl înconjoară pe Sari Saltuk Baba îl poate face mai atractiv pentru un scriitor. Un sfânt musulman care omoară un dragon, care este asimilat, suprapus ca imagine, popular, cu mai mulți sfinți creștini, printre care Sfântul Nicolae și, deloc surprinzător după povestea cu balaurul, cu Sfântul Gheorghe, un călător, probabil și un iscusit politician și diplomat, un simbol al unității culturale turce, din Asia Centrală până în Balcani, un înțelept, dacă nu putem spune chiar un filosof în termenul care este acceptat astăzi sau de-a lungul istoriei, plecând de la vechii greci, iată… Omul, un alt fel de Nastratin Hogea, pe care și românii și-l pot asuma ori revendica, în spiritul toleranței etnice și religioase, simbol al armoniei, chiar în aceste zile în care s-a discutat aprins pe marginea construcției unei moschei importante în București.
Mort cândva, între anii 1297 și 1298 d.Hr. (anul 1293, după alte surse), Sari Saltuk Baba, pe numele său real Șerif Hizir, se naște pe la începutul secolului al XIII-lea, la Sinop, tatăl său fiind probabil un conducător important. Ajunge să cunoască foarte multe limbi străine, mai mult sau puțin bine, probabil și româna veche, dar și religiile zonelor unde a propovăduit Islamul (din Gruzia până în Dobrogea, via Anatolia și Rumelia).
Este cel care a întemeiat, împreună cu un număr de câteva mii de turci selgiucizi și familiile lor, cea mai veche așezare turcească de pe teritoriul Dobrogei: Babadagul de azi! Istoricește, în anul 1246, după puternica ofensivă a mongolilor în Anatolia, odată cu moartea lui Gyaseddin Keyhüsrev al II-lea, între fiii săi Izzedin Keykavus al II-lea, Kiliçarslan al IV-lea și Alaeddin Keykubad al II-lea se naște o dispută pentru tron. Izzedin Keykavus, care este înfrânt în acest conflict, se refugiază împreună cu apropiații săi la împăratul bizantin, Mihail al VIII-lea Paleologul. Acesta din urmă, la cererea lui Keykavus de a-i oferi un teritoriu, îi oferă ținutul Dobrogei, care pe atunci era mai puțin locuit. Astfel, între anii 1263-1264, o populație însemnată de turcmeni din zona Iznik și Izmit, trecând prin Rumelia, se stabilesc în Dobrogea. Iar în fruntea acestor turcmeni se afla Sari Saltuk. Românește, un alt fel de descălecător!
A.G. SECARĂ - Halibei
