Regimentele de călărași și roșiori au luat ființă în timpul regelui Carol I, în deceniul opt al secolului al XIX-lea, atunci când cavaleria, una dintre cele mai vechi arme ale armatei române, a fost reorganizată după cerințele armatelor moderne. Inițial, roșiorii formau trupele regulate, elita cavaleriei, iar călărașii erau cavaleria teritorială. Diferențele dintre cele două unități dispăruseră însă dinainte de primul război mondial.
Unitățile de călărași erau constituite, în proporție de 75%, din voluntari, iar restul din cadre active. Țărani modești, voluntarii călărași aveau un singur țel: să strângă o sumă suficientă de bani ca să poată cumpăra un cal de care să fie mândri pentru a îndrăzni să se prezinte la „vizita” călărașilor și, o dată acceptați, să răspundă „prezent” ori de câte ori sunt chemați.
La înființare, Regimentul 8 Călărași își avea reședința în nordul Moldovei, cu escadroane la Suceava, Piatra Neamț, Roman și Bacău. După succesiunea de desființări, reînființări și transformări prin care trece, la 1 octombrie 1931 reședința acestui regiment este stabilită la Galați.
În acest context, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, a fost finalizată alcătuirea Istoricului Regimentului 8 Călărași, de la înființarea sa, la 1 iulie 1872, până în 1937, sub atenta îndrumare a colonelului Radu Miclescu, aflat la comanda regimentului în acea perioadă. Documentul cuprinde ordinea de bătaie a regimentului și modificările care au survenit, respectiv ordinele care au stat la baza acestora, situația efectivelor, legăturile pe verticală și pe orizontală, operațiunile militare executate, trupele și unitățile inamicului cu care s-au confruntat, modul de hrănire și aprovizionarea cu muniții, aprecieri asupra operațiunilor executate, operațiunile mai importante proiectate, etc. Acest istoric este completat cu o hartă la scara 1/200.000, pe care este trasat cu negru itinerarul regimentului pe tot timpul campaniilor desfășurate în perioada Războiului Independenței și a Războiului de Reîntregire al Neamului. Datele și evenimentele semnificative sunt ilustrate prin fotografii alb – negru, incluse în text.
În original, documentul, dactilogramă, cuprinde 59 de pagini, format A4, este autentificat de semnătura comandantului, colonel Radu Miclescu, și poartă, pe copertă, numele ofițerului desemnat cu redactarea acestuia, locotenent A. Șelaru. El este păstrat în arhiva Centrului de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Pitești, în cadrul colecției A.R.R.A., RIJO 1, nr. crt. 3193, făcând corp comun cu Registrul istoric al regimentului.
Istoricul Regimentului 8 Călărași are un farmec aparte, puțin desuet, fiind redactat în grafia perioadei interbelice. Completările și explicațiile de rigoare, acolo unde a fost necesar, au fost plasate în subsolul paginii.
Lucrarea scoate la lumină nu doar o istorie seacă a vieții de campanie a călărașilor, ci dezvăluie povestea unei elite militare, oameni care nu au pregetat să moară pentru ca urmașii lor să trăiască. Faptele de arme, devotamentul, abnegația și curajul acestor eroi ne dau acum prilejul de a fi mândri că suntem urmașii lor, căci, așa cum scria spătarul A. Sion către M. Kogălniceanu: „Nimic nu este mai frumos și mai exemplu pentru viitorime, decât că faptele frumoase ale trecutului să nu fie uitate în întunericul neștiinței”.
Beatris BORDEIANU
