„În memoria tipografilor și legatorilor franciscani din Csíksomlyó” este ghidul expoziției organizate de Muzeul Secuiesc al Ciucului și Mănăstirea Franciscană din Csíksomlyó în 2001, cu ocazia împlinirii a 325 de ani de la înființarea tipografiei. „Înființarea tipografiei din Somlyó datează din vremea lui Mihály I. Apafi (1661-1690), când tipărirea cărților se desfășura pe teritoriul principatului pentru un timp mai lung sau mai scurt în opt locuri: Sárospatak, Cluj- Napoca, Szeben, Brașov, Gyulafehérvár, Szászsebes, Keresden, Debrecen. Dintre tipografiile preponderent protestante, Tipografia Patak fondată de Rákócziak a funcționat ca tipografie domnească, tipografiile din Sibiu și Brașov erau conduse de chiriași ca tipografii de oraș, iar tipografia Debrețin, care era situată cel mai aproape de subjugarea turcă. , operat în același mod. Tipografia domnească din Gyulafehérvár, fondată de Gábor Bethlen, a încetat să mai existe ca urmare a conflictului turco-tătar din 1658. În anii 1970, tipografia din Sárospatak a fost mutată la Debrecen, iar partea rămasă din Gyulafehérvár a fost unită de prințul Mihály Apafi cu tipografia din Várad, care până atunci devenise abandonată. l-a donat colegiilor din Cluj și Nagyenyed și l-a instalat la Cluj. Pe lângă tipografiile protestante, a existat și o tipografie românească ortodoxă (și-a schimbat locația de mai multe ori, dar mereu cu aceleași echipamente la Gyulafehérvár, Szászsebes și Szeben). La capătul estic, prima tipografie catolică a principatului a început la Csíksomlyo, în mănăstirea franciscană. În aceeași perioadă, tipografia catolică se desfășura în patru localități din Ungaria: în cele două centre importante ale catolicismului maghiar, Bratislava și Nagyszombat, la granița de vest, Lorettom, în anii 1670-1672, în tipografia Domnului Ferenc Nádasdy, iar la iezuiții din Kassa, în 1673-1674. Tipografia catolică cu impact național a fost singura a universității iezuite din Nagyszombat, care s-a remarcat de alte tipografii autohtone prin numărul mare de publicații, numărul de exemplare și distribuția.” Ghidul cuprinde o introducere unde se prezintă contextul istoric, date despre organizarea expoziției și catalogul tipăriturile expuse, organizate cronologic.