„Boul roșu” este o carte-catalog publicată în 1997 sub egida Muzeului Național al Țăranului Român, având ca editori Carmen Huluță și Irina Nicolau. Lucrarea este asociată expoziției „Ciuma - Instalație politică” și reprezintă o mărturie colectivă despre efectele represiunii comuniste asupra societății tradiționale din România. Structurată pe baza documentării realizate de Carmen Huluță, cartea include fragmente de text din Arhiva Muzeului Țăranului Român, din Arhiva Asociației Foștilor Deținuți Politici și din volumul Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi (Humanitas, 1993).
Lucrarea cuprinde mărturiile a 19 țărani care evocă perioada colectivizării comuniste și transformările sociale impuse de regimul totalitar. Titlul Boul roșu simbolizează această epocă de schimbare brutală, în care o lume de stăpâni s-a transformat în slugi, iar adevărul istoric rămâne fragmentat și greu de recuperat. Autoarea menționează că încercarea de a ordona aceste mărturii s-a dovedit imposibilă, astfel că personajele sunt prezentate împreună, fără categorisiri artificiale – demni alături de lași, curajoși lângă oportuniști, victime alături de profitori. Cartea pune în evidență absurdul, ilegalitatea, cruzimea și grotescul colectivizării, oferind o perspectivă profundă asupra suferințelor țăranilor în această perioadă.
Prin mărturiile celor 19 persoane, Boul roșu devine o cronică autentică a dezmembrării societății tradiționale românești sub regimul comunist. Această lucrare este importantă nu doar pentru memoria istorică a colectivizării, ci și pentru înțelegerea impactului profund pe care politica totalitară l-a avut asupra oamenilor simpli. Prin vocile celor care au trăit acele vremuri, cititorul poate percepe dimensiunea suferinței și a injustiției care au însoțit procesul de colectivizare. Cartea subliniază că, în fața acestei tragedii istorice, adevărul rămâne fragmentar, fiind compus „bucată cu bucată”, asemenea rămășițelor adunate de pe un câmp de luptă.
Este un document esențial pentru studiul represiunii comuniste și pentru reflecția asupra modului în care societatea tradițională românească a fost destructurată prin măsuri forțate de colectivizare.
