Lucrarea „Ziridava. Săpăturile de la ‘Șanțul Mare’ din anii 1960, 1961, 1962, 1964” este o monografie arheologică publicată în 1978 de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Arad, Arad. Această lucrare, realizată de Ion Horațiu Crișan, se prezintă atât în limba română, cât și în limba germană, și documentează rezultatele săpăturilor sistematice efectuate în movila „Șanțul Mare” de la Pecica, județul Arad. Lucrarea are ca obiectiv principal analizarea și interpretarea materialelor descoperite, cu accent pe importanța așezării dacice fortificate, despre care autorul presupune că ar fi identificată cu toponimul antic Ziridava, menționat de geograful Ptolemeu.
Monografia este structurată pe mai multe capitole, care tratează în mod sistematic diferitele aspecte ale săpăturilor arheologice și ale așezării studiate. După secțiunea introductivă, Capitolul I descrie în detaliu campaniile de săpături desfășurate în anii 1960, 1961, 1962 și 1964, prezentând considerentele generale și datele specifice fiecărei expediții. Capitolul II se axează pe analiza așezării dacice, abordând aspecte precum organizarea fortificației, arhitectura edificiilor și alte elemente ritualice și de cult (locuințe, altare, sanctuare). Capitolul III detaliază descoperirile, precum ceramică, obiecte metalice, artefacte din lut ars și monede, iar Capitolul IV aduce date analitice privind materialele studiate. În final, Capitolul V oferă considerații istorice asupra contextualizării așezării în epoca latină și a importanței sale în spațiul carpato-danubian. Anexele includ note explicative, studii comparative și desene tehnice (planșe) care redau detalii indisponibile prin mijloace fotografice. Această organizare tematică și structurală permite o înțelegere aprofundată a complexității așezării și susține argumentația privind identificarea acesteia ca Ziridava.
Ion Horațiu Crișan (1928-1994) este recunoscut printre personalitățile emblematice ale arheologiei românești, fiind autorul unor studii de referință în domeniul așezărilor geto-dacice. Prin munca sa, a identificat așezarea studiată la Pecica, zona cunoscută local sub numele de „Șanțul Mare”, drept fiindul Ziridava, toponim antic, menționat în Geografia lui Ptolemeu. Totuși, localizarea exactă a toponimului getic Ziridava, situat conform indicațiilor geografice ale lui Ptolemeu, rămâne subiect de dezbatere și în prezent printre arheologi și istorici. Contribuțiile lui Crișan, care includ și interpretarea ceramicii și a altor vestigii descoperite, au adus o lumină deosebită asupra dinamicii culturale și istorice din epoca dacică și, împreună cu rezultatele săpăturilor, constituie o bază valoroasă pentru studiile ulterioare privind istoria geto-dacilor în spațiul est-european.
