Revista Institutului Social Banat-Crișana a fost una dintre publicațiile academice de referință ale Institutului Social Banat-Crișana (ISBC), înființat în 1932 la Timișoara de un grup de intelectuali bănățeni. Scopul acestei instituții era studiul științific al zonei de vest a României, urmând modelul Institutului Social Român din București și școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. ISBC a fost desființat în 1948 de regimul comunist, dar reînființat în 1995 ca asociație non-guvernamentală, continuând cercetarea problemelor sociale, culturale și economice din Banat. Revista ISBC, apărută în 1933, a reflectat activitatea de cercetare a institutului, abordând teme variate din sociologie, istorie, etnologie, teoria politică, artă și actualitatea momentului. Printre problemele analizate se numărau depopularea Banatului, statutul minorităților și necesitatea transformării Timișoarei într-o capitală culturală, în contextul României Mari. Studiile publicate oferă o imagine clară asupra modului în care cultura, politica și structurile sociale erau percepute între cele două războaie mondiale, evidențiind viziunea autorilor asupra artei ca expresie a spiritualității umane și a epocii. Sub conducerea lui Cornel Grofșorean, revista a inclus articole semnate de importanți cercetători și intelectuali ai vremii, precum Iosif Nemoianu, Virgil Birou, Traian Popa, Tiberiu Morariu, Emil Botiș, Traian Birăescu, Victor Motogan, Coriolan Buracu și Traian Birăescu. Structura revistei cuprindea studii de specialitate, recenzii, însemnări și analize critice, consolidând poziția ISBC ca un centru intelectual de prestigiu. Importanța acestei publicații rezidă în contribuția sa la dezvoltarea studiilor sociale și culturale din Banat, oferind cercetătorilor și publicului o perspectivă amplă asupra dinamicilor socio-politice din perioada interbelică.