Această Condică a Marii Logofeții, referitoare la danii, scutiri și alte acte emise de domnitorul Constantin Brâncoveanu între anii 1689-1714, reprezintă un document esențial pentru înțelegerea administrației și politicii domnești din perioada sa. Cunoscută sub denumirea de Condica lui Todeu Logofătul, lucrarea conține o vastă colecție de hrisoave, porunci și anaforale, adică documente oficiale emise de Cancelaria Domnească, cuprinzând donații și privilegii acordate nobililor, mitropoliilor, episcopiilor și mănăstirilor, atât din țară, cât și din afara hotarelor.