Lucrarea de față, Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice și demografice este a doua din seria Encilopedia Bucovinei în studii și monografii. Este un volum de documente datate între sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-ea cu privire la Bucovina, îndeosebi documente emiste de cancelariile habsburgice, dar și corespondențe diplomatice sau memorii ale unor politicieni precum și studii cu privire la geografia, istoria, economia sau demografia provinciei Bucovina, anexată din 1775 de către Imperiul Habsburgic. Ediția de față este una bilingvă, româno-germană. Aceasta se deschide cu raportul generalului Gabriel Freiherr von Spleny von Mihăldy, Beschreibung des Bukowiner Districts, pregătit pentru Curtea din Viena. Guvernator militar, Spleny întocmește o descriere amănunțită a provinciei îndată după desprinderea ei de Moldova, în 1775, și indică și căile de integrare ale acesteia în Imperiul Habsburgic. Lista localităților din Bucovina, întocmită la ordinul lui Spleny este prezentată ca un document separat. Raportul este publicat de Johann Polek, cu titlul General Spleny’s Beschreibung der Bukowina, la Cernăuți, în 1893. Cercetătorii îl citează sub forma Beschreibung der Bukowina. Tot în legătură cu raportul lui Spleny, este tipărit pentru prima dată în România și un extras în și un extras în limba franceză, anonim, din Descrierea Bucovinei a lui Spleny și dintr-un raport necunoscut al lui Jenisch, intitulat Description de la Bukowina, apărut în „Canzlers Magazin", Leipzig, 1790. Un al document publicat în acest volum este memoriul lui Vasile Balș, Beschreibung der Buccovina und deren innern Verhăltniss este trimis Curții din Viena în 1780. Balș este singurul mare boier român care rămâne în provincie la ocuparea ei de către armatele habsburgice. Cunoscător al mai multor limbi clasice și moderne, influențat de ideile iluminismului francez și iosefin, Balș desfășoară o activitate politică remarcabilă pentru a face cunoscute Curții imperiale din Viena, stările de lucruri din Bucovina. Memoriul este publicat de Johann Polek în revista „Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums“ din Cernăuți, în 1895, și reprodus de Polek în volumul său, Joseph’s II. Reisen nach Galizien und der Bukowina und ihre Bedeutung fiir letztere Provinz, tipărit la Cernăuți, în 1895. Propunerile lui Vasile Balș, chiar dacă nu au fost acceptate în totalitate, au influențat Curtea din Viena în hotărârile pe care le-a luat ulterior cu privire la reorganizarea Bucovinei. Volumul continuă cu publicarea dialogului diplomatic purtat de generalul Karl Frechen von Euzenberg, al doilea guvernator militar al Bucovinei, cu divanul Moldovei în 1782. Guvernatorul se ocupa cu stabilirea titlurilor de proprietate în Țara de Sus a Moldovei după anexarea ei la Imperiul Habsburgic în 1775. Noua stăpânire secularizează proprietățile mănăstirilor și sechestrează alte proprietăți, pe care le trece în seama statului austriac și întemeiază pe ele colonii germane și câteva ungurești. Documentele prezintă un interes aparte prin informațiile privind situația răzeșilor și indicarea hotarelor Țării de Sus a Moldovei înainte de anexarea ei de către Imperiul Habsburgic și numirea provinciei, apoi, Bucovina. Ultimul document publicat în cadrul acestui volum este Kurgefasste Bemerkungen liber Bukowina (tradusă Scurtele observații asupra Bucovinei), întocmită de Ion Budai-Deleanu, în 1803. Ediția cuprinde prefețe, postfețe și note editoriale pentru fiecare document, în care se oferă informații despre autorii acestora, despre contextul în care au fost întocmite, se identifică localitățile, se prezintă terminologia și date despre traducerea în limba română. Sunt reunite în acest volum, în realitate, șase lucrări: un raport militar, un document demografic, un raport diplomatic, un memoriu al unui boier bucovinean un dia­ log diplomatic și o dare de seamă a unui consilier de stat.