Bariț și contemporanii săi nu este, fără îndoială, o lucrare comodă pentru cei ce se încumetă să o dea Ia lumină, dar sacrificiile pe care le angajează sînt răscumpărate generos de volumul imens și noutatea știrilor despre frămîntările unui secol ilustrat de semeți oameni de cultură români. In fața lor Bariț își deschide larg sufletul, iar ei: — la rândul lor — își caută în el un reazim și un mentor. Mentorul era o personalitate înzestrată cu aptitudini excepționale. Darul său cel mai de preț trebuie căutat în talentul de a fi știut să mobilizeze continuu energiile pentru resurecția națională a poporului român. Lupta le-a fost dramatică și probabil de nicăieri dimensiunea și frumusețile acestui dramatism nu ni se dezvăluie mai plenar decît din filele de aur ale tezaurului de documente și scrisori din corpus-ul Bariț.
