- Subiect: „Sfârşitul secolului al XIX-lea produce cel mai mare val de migrare a aromânilor, cu tot ce aveau mai bun - elita economică şi intelectuală -, către centrele comerciale din nordul Peninsulei Balcanice, între care au fost preferate, nu o dată, poate şi datorită comunităţii de limbă, cele din Transilvania şi Principatele Române. Printre oraşele unde s-au format puternice comunităţi de negustori aromâni contribuind substanţial la constituirea burgheziei româneşti, amintim Braşovul - în Transilvania-, Galaţiul - în Moldova-, Brăila, Giurgiu, Piteşti, Râmnicul Sărat, Ploieşti şi, nu în ultimul rând, Bucureşti - în Muntenia. Strâns legat de acest proces de formare a burgheziei româneşti şi de negoţul din oraşele menţionate întâlnim, la sfârşitul secolului al XVIII-iea, numele unei familii de aromâni care va marca puternic, prin activitatea şi realizările sale deosebite, comerţul de prelucrare alimentară din Bucureşti, familia Capşa.”
- Limba de redactare: română
- Secţiunea: Studii de istorie
- Vezi publicația: Revista arhivelor: RA
- Editura: Arhivele Naţionale ale României
- Loc publicare: Bucureşti
- Anul publicaţiei: 2000
- Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 62; nr. în TOM: 1-2; anul 2000
- Paginaţia: 47-53
- Navigare în nr. revistă: |< < 5 / 18 > >|
- Realizatori:  IONIȚĂ, Mioara (autor)
- Descriptori:  Casa Capşa, Burghezie, Casa de comerţ, Dumitru Capşa, Constantin Capşa, Ana Capşa, Stefan Capsa, Nicolae Capşa, Ion Capşa