Date arheozoologice asupra resturilor de animale dintr-un bordei hallstattian (Complex Basarabi) de la Putineiu, Judeţul Giurgiu

  • Subiect: Cercetările arheologice ale unei locuinţe Basarabi (hallsttat mijlociu) de la Putineiu (jud. Giurgiu), executate în 2012 au furnizat un lot de mii de oase de animale, 93 fragmente. În contextul unor analize de faună Basarabi din România (Tabel 3, Fig. 2), eşantionul de la Putineiu se individualizează prin ponderea majoritară a suinelor şi foarte mică a ovicaprinelor. Oasele porcinelor prevalează cu 50,75% pe resturi şi 33,33% pe indivizi (Tab. 1, Fig. 1). Nu există posibilităţi de estimare a taliei şi conformaţiei corporale a suinelor domestice exploatate în aşezare, cea mai mare parte a oaselor provenind de la exemplare imature corporal. Bovinele înregistrează 29,85% pe resturi şi 25% pe indivizi, plasându-se pe locul secund, în preferinţele culinare ale comunităţii. În locuirile de tip Basarabi se exploata o populaţie de vite mici, pentru femele fiind caracteristice înălţimi la greabăn de 97-107 cm, masculii fiind ceva mai înalţi, spre 120 cm. Să notăm o falangă proximală de vită perforată în plan vertical (Fig. 3, 4), servind probabil ca mâner de fixat o unealtă. Ovicaprinele au o pondere de numai 3% pe fragmente şi 8,33% pe singurul individ identificat. La acest palier cronologic talia ovicaprinelor este mică-medie, cu înălţimi la greabăn de 60-63 cm, valorile mari fiind foarte rare. De la câine s-a păstrat un singur metapod, ce nu poate oferi vreo informaţie utilă demersului nostru. De la cal provine o extremitate distală de metapod, cu Bd= 48 mm, prelucrată. Pe faţa externă a fost şlefuită o porţiune mică a trohleii. Posibil să fi făcut parte dintr-o piesă mai mare ( patină?) şi s-a rupt, ori a avut altă destinaţie (Fig. 5). Raportul specii domestice/ sălbatice are o valoare de 86,56/13,44% pe resturi (NISP) şi 83,33/ 16,66% pe număr de indivizi (NMI), sugerând ponderea relativ mică a cărnii şi a altor produse obţinute din vânat, piei, blănuri, os şi corn pentru prelucrare. Cerbul era principalul element sălbatic exploatat (10,45% ca NISP şi 8,33% ca NMI). Era încă o prezenţă comună în regiunile joase ale Câmpiei Române, fiind legat de un ambient ceva mai împădurit decât în prezent. Mistreţul era ocazional vânat, procentajul său este mic ca număr fragmente (2,98%) şi identic cu cel al cerbului, ca NMI (8,33%). Se pare că economia animalieră a comunităţii respective nu era prea înfloritoare ci doar una de subzistenţă, cu o pondere mai mică a proteinelor de origine animală.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: I. Arheologie
  • Vezi publicația: Litua - Studii şi Cercetări
  • Editura: Muzeul Judeţean Gorj ”Alexandru Ştefulescu”
  • Loc publicare: Târgu Jiu
  • Anul publicaţiei: 2016
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XVIII; anul 2016
  • Paginaţia: 226-238
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  10 / 48   >  >|