Volumul „Independența României: Război și diplomație: 1877-1878: Documente”, coordonat de Carmen Sorina Rîjnoveanu, Manuel Stănescu și Șerban Liciu Pavelescu, publicat de Editura Militară în 2022, reprezintă o contribuție esențială la înțelegerea evenimentelor care au marcat Războiul de Independență al României și parcursul diplomatic al țării spre recunoașterea internațională. Lucrarea reunește documente istorice fundamentale, oferind o perspectivă detaliată asupra deciziilor politice și strategiilor militare ce au condus la obținerea independenței și afirmarea statalității naționale.
Cartea reunește un corpus de scrisori, telegrame, ordine de zi și rapoarte oficiale, oferind o imagine detaliată a deciziilor politice și strategiilor militare din timpul conflictului. Proclamarea independenței, colaborarea cu Rusia – deseori marcată de tensiuni – și victoriile armatei române sunt analizate minuțios, reflectând dificultățile și realizările României în această etapă crucială.
Documentele sunt însoțite de rezumate și explicații ce facilitează înțelegerea contextului istoric și a implicării fiecărui actor. Volumul este o resursă valoroasă atât pentru cercetători, cât și pentru pasionații de istorie, oferind un exemplu remarcabil de valorificare a arhivelor istorice.
Cartea debutează cu un Cuvânt-înainte semnat de Dr. Carmen Sorina Rîjnoveanu, care prezintă relevanța documentelor incluse în această colecție. Este urmată de o scurtă cronologie a Războiului de Independență (1877-1878), oferind cititorilor o privire sintetică asupra momentelor definitorii ale acestei perioade.
Documentele sunt structurate în trei mari secțiuni:
a) „Navigând în vremuri de furtună” explorează perioada premergătoare proclamării independenței (1876-1877). Include:
1. Comunicațiile Ministerului Afacerilor Externe,
2. Convenția ruso-română (16 aprilie 1877),
3. Decretele și ordinele de mobilizare ale armatei române. Această secțiune evidențiază complexitatea relațiilor diplomatice și pregătirile militare care au condus la intrarea României în conflict.
b) „Armata română în Războiul de Independență” documentează colaborarea dintre armata română și aliatul său, Rusia, o relație deseori tensionată. Sunt prezentate momente emblematice precum:
1. Operațiunile de la Plevna și Grivița,
2. Deciziile și ordinele domnitorului Carol I,
3. Implicarea Generalului Alexandru Cernat în coordonarea forțelor. Documentele oferă o imagine detaliată a sacrificiilor și eforturilor depuse de armata română pe câmpul de luptă.
c) „Războiul de după război. Provocările păcii și afirmarea statalității naționale” abordează perioada post-conflict, un capitol crucial pentru consolidarea independenței României. În această secțiune sunt incluse momente importante precum:
1. Tratatul de armistițiu de la Kazanlâk (1878), prin raportul colonelului Eracle Arion.
2. Scrisoarea diplomatică a domnitorului Carol I către țarul Alexandru al II-lea, prin care se cere renunțarea la anexarea Bugeacului.
3. Participarea României la Conferința de Pace de la San Stefano și poziția țării în contextul marilor decizii europene.
4. Rolul delegației române la Congresul de la Berlin (1878), unde Mihail Kogălniceanu a pledat pentru recunoașterea internațională a independenței. Deși aceasta a fost obținută, România a trebuit să accepte cedarea sudului Basarabiei.
Documentele surprind, de asemenea, procesul de trasare a noilor frontiere, culminând cu proclamarea Regatului României în martie 1881, un act simbolic care a consacrat poziția țării pe scena europeană. Volumele sunt completate de repere biografice și mărturii fotografice, care oferă un context vizual și personalizat pentru evenimentele descrise.
Această lucrare ilustrează într-un mod cuprinzător și detaliat nu doar bătăliile militare și sacrificiile făcute, ci și complexitatea dimensiunii diplomatice a luptei pentru independență. Relațiile complicate cu Rusia, recunoașterea internațională cu prețul unor concesii și provocările diplomatice postbelice sunt analizate prin prisma documentelor istorice autentice. Volumul constituie o sursă indispensabilă pentru cercetători și cititorii pasionați de istorie, fiind un exemplu remarcabil de valorificare a arhivelor naționale
