Acest volum descrie problemele referitoare la admiterea în învățământul superior, între anii 1948-1968, cauzele fiind determinate de politica demografică a regimului, de fluctuațiile deschiderii și respectiv închiderii sale față de influențete externe, mai ales occidentale, ca și de preocuparea activiștilor de partid de a menține într-un cadru controlabil formarea intelectualității cu studii superioare. Încurajarea accesului în universități al fiilor de muncitori s-a dovedit mai complicată și mai problematică decât se anticipase. Examenele de admitere au evidențiat handicapuri considerabile de pregătire inițială ale candidaților doriți de regim, iar pierderile pe parcurs (prin abandon, repetenție etc.) erau mai mari în rândul celor care beneficiau de ajutor în numele criteriului de clasă.