Subiect: Deschiderea Salonului de Desen şi Gravură în cadrul Salonului Oficial din 1928, cu o expoziţie distinctă şi o publicaţie proprie, a fost condiţionată de dezvoltarea producţiei artistice şi de noul gust pentru artele grafice din acea epocă. Articolul se concentrează asupra evenimentelor pregătitoare ale Salonului, asupra artiştilor şi criticilor de artă, organizaţiilor şi expoziţiilor care au contribuit la creşterea conştiinţei, cunoştinţelor şi aprecierii valorilor specifice expresiei grafice, atât în rândul artiştilor înşişi, cât şi pentru marele public român.
Se subliniază importanţa expoziţiilor organizate de Societatea "Graphica", precum retrospectiva din 1926, măiestria pictorilor consacraţi la începutul secolului – Jean Al. Steriadi, Petraşcu, Şt. Popescu, Dimitrescu, Iser –, legăturile dintre tehnici şi teme, în special preferinţa pentru schiţă şi acuarelă impusă de subiectele inspirate în cadrul numeroaselor călătorii, precum şi raporturile dintre gravură şi pictură în perioada interbelică. Articolul este ilustrat cu mici imagini extrase din cataloagele Salonului între anii 1928–1937.
Limba de redactare: română (cu rezumat în limba engleză)
