Subiect: Aşadar, Festivalul George Enescu a ajuns şi în cocheta sală a Teatrului Odeon, poate nu cea mai potrivită pentru muzică din punct de vedere acustic, al sonorităţii ambientale. Totuşi, publicul s-a acomodat rapid cu reverberaţia naturală sau mai bine zis cu modesta ei prezenţă, aşa încât a putut aprecia la justă valoare orchestra, corul, soliştii.
Pentru că a fost o serată complexă, cu arii, duete şi scene din opere puţin sau chiar deloc reprezentate la nivel internaţional. Şi dacă a existat un titlu foarte cunoscut, cum ar fi „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, aria lui Almaviva „Cessa di più resistere” din final nu se cântă aproape deloc în spectacolele curente, din cauza dificultăţii sale.
Alcătuirea programului s-a datorat dirijorului Gabriel Bebeşelea, fondatorul şi conducătorul ansamblului european „Musica ricercata” („Muzică cercetată”), mai mult decât atât, doctor în muzicologie care forează în colbul arhivelor de epoci belcantiste, de tranziţie spre belcanto-ul romantic al primei jumătăţi din secolul XIX şi nu numai.
