Subiect: Studiul de faţă explorează posibilităţile de a reconstitui comportamentul social printr-o analiză detaliată a aşa-numitelor „cenuşare” din epoca bronzului târziu din Europa de Est, având ca punct de plecare aşezarea culturii Noua de la Rotbav, din Transilvania de sud-est. “Cenuşarele” sunt movile de formă aproximativ rotundă, constituite dintr-un sediment cenuşiu şi sunt răspândite în principal în aria complexului cultural Noua-Sabatinovka-Coslogeni. Până recent s-a crezut că ele reprezintă ruine ale unor locuinţe sau grămezi arse de gunoi. Noi indicii arată că cenuşarele nu sunt grămezi de gunoi formate accidental, ci reprezintă locuri de activitate colectivă aflate la marginea spaţiului locuit din aşezări. Acestea nu sunt formate pe nivelul de călcare, ci în bazine săpate intenţionat. Analizele chimice arată că sedimentul nu e format din cenuşă, ci dintr-o mixtură de pământ, calcar şi calcar ars. Calcarul ars, în combinaţie cu apa, e folosit tradiţional în procesul prelucrării pieilor. Unelte pentru prelucrarea pieilor, ca de exemplu omoplaţii crestaţi pentru îndepărtarea părului sau ace şi împungătoare, precum şi o cantitate impresionantă de oase de animal provenite din cenuşar oferă indicii unei intense activităţi în domeniul pielăriei. Concentraţii ale anumitor categorii de ceramică fină, ca vasele-kantharoi, precum şi a unor ustensile tipice folosite în procesul de gătit indică şi o altă dimensiune a cenuşarelor, acestea jucând probabil şi un rol de locuri de sărbătoare comunală. Zonele acestea special demarcate se umpleau probabil lent şi erau „marcate” la sfârşitul ciclului lor de existenţă prin depuneri de bronzuri sau cranii de animale. Studiul de faţă aduce noi date despre procesul manufacturării unor produse mai puţin vizibile arheologic din epoca bronzului târziu din Europa de est.
