Subiect: Ducat - termen de origine italiană, indicând o monedă de aur sau de argint. Ducatul a circulat ca monedă reală, servind în tranzacţiile comerciale, interne şi mai ales internaţionale. Fenig - termenul indică o monedă divizionară de argint sau de aramă foarte răspândită în ţările germanice, cu greutatea, titlul şi valoarea variate, după timp şi ţara de origine. Fertun, ferton - monedă de argint, având greutatea unui sfert de marcă sau grivnă polonă şi valoarea unui florin sau 14 groşi sau 84 dinari (1374). Firfic, firfirică - monedă austriacă în valoare de 3 creiţari. Florin, florinţ, forinţ - iniţial, monedă de aur emisă de Florenţa în 1252; apoi, a fost imitat de majoritatea statelor europene. Funduc, funducliu - monedă turcească de aur în greutate de 3,43 g, emisă în 1478. Galben, termen generic indicând monedele de aur. Gros - una dintre vechile monedele de argint cu largă circulaţie europeană. Grosiţă - a fost o monedă de argint sau de aramă, emisă în Austria şi Polonia, constituind o variantă lexicală a grosului. Icosar - numele grecesc al monedei turceşti, irmilic, care valora 20 de piaştri. Irmilic - monedă de aur sau de argint de provenienţă turcească, valorând 20 de piaştri. Leu - monedă de origine olandeză; reprezintă o piesă de argint având drept caracteristică un leu ridicat pe două labe (stema Olandei), imagine imprimată pe revers. Mahmudea - monedă turcească de aur echivalând 45 lei vechi. Misâr, misir - monedă de aur egipteană, bătută la Cairo. Ort - o piesă de argint, cu o valoare relativă de 1/4 dintr-o altă monetă (leu, piastru, taler, gulden). Para - monedă de origine turcească, emisă de Murad IV în 1626; iniţial, piesă de argint reprezentând 3 şi 4 accele (1,10 g) sau 1/40 dintr-un piastru (leu). Perpera - veche monedă bizantină de aur având greutăţi diferite (4,55 g, 2,35 g, 2,27 g).
